Astăzi, după vreo câteva momente în care am intrat în “mod acțiune” când am citit că oamenii din jurul meu au nevoie de ajutor, am simțit nevoia să îl întreb pe prietenul Google ce înseamnă “people connector”.

Văzusem postarea unei prietene care se definea ca fiind “people connector” în urmă cu ceva timp. Mi-a sunat interesant, m-am gândit câteva secunde la ce ar putea să însemne asta și am dat mai departe cu scroll.

După un atac de incompetență, despre care o să scriu cu următoarea ocazie, avut la cursul de copywriting al lui Daniel Zărnescu, am realizat că m-am tot cramponat de faptul că eu nu-mi găsesc o titulatură pompoasă și o definiție clară a ceea ce sunt.

Știu să mă prezint frumos, să spun cum mă cheamă, câți ani am și ce școli am terminat, dar când vine vorba despre a mă descrie mai în detaliu, o dau în clișee de genul “Bună, sunt Alexandra, am aproape 30 de ani, îmi plac pisicile dar am un cățel, sunt sociabilă și atentă la detalii.” – super nemaiauzit și de impact, așa-i?

Revenind la căutarea cu revelații, aproape toate rezultatele căutării “people connector” pe Google duc către cartea “The Tipping Point” a lui Malcom Gladwell. Deschid primele 3 link-uri și aflu rapid că această carte este o biblie a oamenilor care fac marketing.

Cu recenzii care de care mai bune, cartea vorbește despre epidemii, de felul în care informația circulă cam în aceeași măsură ca virușii, iar de multe ori reușesc să și afecteze masele de oameni exact la fel.

Cartea conține câteva teorii printre care una care mi-a sunat interesant: “Six degrees of separation”. Teoria spune că oricare doi oameni de pe planetă sunt conectați între ei printr-un șir de cel mult șase persoane. Asta înseamnă că dacă aș ține neapărat să o cunosc pe Beyonce, ar trebui să îi spun prietenei mele Andreea, care cunoaște o grămadă de oameni în toată lumea asta mare, care la rândul lor cunosc și ei alți oameni și din maxim 6 telefoane am ajunge fix la țintă.

O altă concluzie faină a lui Goldwell este că dacă suntem foarte atenți la cei care ne-au conectat la majoritatea oamenilor din cercurile noastre, vom observa că ei sunt de cele mai multe ori aceiași, acei conectori, pe care îi căutam eu pe Google.

Așa, sărind de la un link la altul, am ajuns la capitolul din carte în care se descriu cele trei tipuri de oameni prezentate de autor: conectori, experți și vânzători.

Cartea în sine e captivantă, însă mi-a plăcut mult detalierea celor trei tipologii și să îmi dau seama unde mă încadrez eu, în urma testului de aici.

Avem așa:

  1. Conectorii – cei cărora le plac oamenii, care cunosc foarte mulți oameni, care își amintesc cu ușurință numele celorlalți, le face plăcere să meargă la petreceri și să cunoască oameni noi și totodată să “adune” cunoștințe.
    După spusele lui Gladwell, aceștia sunt oamenii care au puterea de a aduce lumea împreună.
  2. Experții – cei cărora le place să citească mailuri cu reclame, caută mereu ofertele speciale în magazine, știu mereu care sunt trend-urile, studiază piața înainte de a cumpăra ceva nou, le spun și prietenilor despre toate ofertele pe care le găsesc.
    Experții vor să educe, nu să vândă.
  3. Vânzătorii – le e greu să stea locului când aud muzică bună, le place să râdă, au tendința de a-și atinge prietenii când vorbesc cu ei, sunt seducători, le place să fie în centrul atenției.
    Aceștia sunt buni politicieni, preoți, educatori și bineînțeles, vânzători.

Cu siguranță că fiecare dintre noi este câte un pic din fiecare, dar se evidențiază un anumit stil mai tare, de fiecare dată.

În același articol am întâlnit o idee în care cred și eu cu tărie și anume faptul că e de preferat să îmbunătățim calitățile pe care știm deja că le avem decât să încercăm să dezvoltăm ceva la care nu suntem buni deloc.

Pentru mine, asta înseamnă să mă bucur de faptul că sunt un conector de oameni și să continuu să fac legături între ei, pentru că o fac natural. De fiecare dată când aud pe cineva zicând “Știi cumva pe cineva care…?” parcă se apasă un buton și caut soluții pentru a găsi pe acel “cineva”. Uneori asta se întâmplă dintr-un singur pas, alteori din mai mulți, dar de fiecare dată se întâmplă.

Tu în care dintre cele trei tipologii te încadrezi? Sunt curioasă ce conectori cunoști. Mi-ar plăcea să mi-i prezinți și mie 🙂